BISERICA ORTODOXA – Sintii Arhangheli
În timpul pastoraţiei preotului Dumitru Glodeanu (1932-38) s-a hotărît să se construiască o nouă biserică. Declanşarea celui de al doilea război mondial şi transformările politice successive lui, au amânat buna intenţie a credincioşilor. Cu ajutorul Arhiepiscopiei, vechea biserică a fost reparată CAPITAL în anii 1965-68 de Nicolae Cubleşan din Recea Cristur, zugrăvită de Ilieş Daniel şi Pop Vasile, iar vechiul iconostas înlocuit şi împodobit cu icoane în stil bizantin pictate de prof. Victor Constantinescu din Cluj. A fost sfinţită în în 8 septembrie 1968 de Arhiep. Teofil Herineanu. Initial acoperisul era din sindrila de lemn care in prezent este ascunsa sub noul acoperis din tabla metalica.
VECHIUL CIMITIR de pe dealul din curtea bisericii
In cimitirul vechi aflat chiar pe deal, in curtea din spatele bisericii, se afla mormitele unor preoti care au slujit in biserica de-a lungul timpului, a familiei Hatieganu si a unuia dintre fostii primari ai satului nascut in 1861. Majoritatea pietrelor funerare sunt intr-o stare buna chiar daca cimitirul nu este intretinut in mod special iar multi dintre cei care odihnesc aici nu mai au urmasi care sa le ingrijeasca mormintele.
PATRIMONIUL BISERICII (conform Wikipedia)
Icoane: două pe sticlă: Învierea, Iisus Christos -1900.
Clopote: două; unul din 1900
Cărţi: Evanghelie, Blaj, 1776 ( însemnare din 22 aprilie 1876; o reţetă contra unei boli a ochiului, albeaţa); Minologhion, Blaj, 1781 (însemnare cu chirilice din 20 martie 1801 : cartea aparţine bisericii din Dîrja); Triodion, Blaj, 1800 (însemnare din 1808: Marton Mărie a cumpărat cartea p[entru biserică); Apostol, Blaj, 1802 (însemnare recentă Ioan’89); Penticostarion, Blaj, 1808 (însemnare din 1 iulie 1898: Ioan Haţieganu despre furtuna din 10 iunie 1898 când a fost trăznit Ioan Marian). Un exemplar din prima carte românească apărută prin strădania şi cu sprijinul lui Şerban Canntacuzino Cheia înţelesului, Bucureşti 1678 a ajuns la Dîrja în sec XVIII. Exemplarul a circulat la Sadu, Agîrbiciu şi Sălcud. Între tipăriturile bisericii, consemnate la modul general în inventarul din decembrie 1932, este consemnabtă şi Biblia ce mare (posibil ediţia de la Blaj din 1795).
Sfeşnice de lemn: unu din 1855 şi 2 din 1892
Cruci de lemn: una din 1896; două din 1898
Darja 