Category Archives: Iuliu Hatieganu

Prof. Iuliu Hatieganu

Iuliu Hațieganu (1885-1959)

 

Iuliu Hațieganu (n. 14 aprilie 1885, Dârja, Cluj – d. 4 septembrie 1959, Cluj) medic internist român recunoscut în mod special pentru cercetările făcute în domeniul tuberculozei. A format la Cluj o valoroasă școală de medicină internă. Astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj îi poartă numele. A fost membru al Academiei Române și fratele politicianului Emil Hațieganu. A fost un mare susținător al creării de parcuri sportive și locuri dedicate recreației, conform principiului o minte sănătoasă într-un corp sănătos. De altfel, cand a fost numit ministru al Sănătății în guvernul Iorga, și-a dat demisia după ce i-a fost respinsă propunerea de înființare a unui portofoliu al Educației Fizice

Primii ani și afirmarea

Iuliu Hațieganu s-a născut în familia unui preot greco-catolic de pe Valea Someșului, având alți 4 frați (Emil Hațieganu, Eugen Hațieganu, Simion Hațieganu, Ioan Hațieganu). A absolvit gimnaziul superior greco-catolic din Blaj, unde a fost coleg de clasă cu viitorul cardinal Iuliu Hossu, ambii fiind cunoscuți ca elevi excepționali la învățătură. A urmat facultatea de medicină a Universității din Cluj. În 1910 și-a încheiat studiile cu un strălucit doctorat și a devenit asistent al profesorului Zsigmond Puryesz.

 

Bazele medicinii transilvănene

S-a făcut cunoscut încă din 1914 în literatura de specialitate printr-un studiu asupra galactozuriei alimentare, publicat în “Jurnalul Medical” din Budapesta. A fost unul din delegații tineretului universitar la Adunarea Națională de la Alba Iulia și a susținut în fața Consiliul Dirigent al Transilvaniei înființarea Universității din Cluj. Ulterior va prezida și primul Congres al Medicilor, unde prietenul său, medicul militar Iuliu Moldovan, numit de Consiliul Dirigent în funcția de secretar cu problemele sănătății publice, va prezenta un raport asupra stării sănătății populației din Transilvania, subliniind necesitatea reluării activității la Facultatea de Medicină din Cluj.

La 34 de ani a ținut prima prelegere universitară în limba româna din Ardeal, “Problema icterului cataral“ prin care a pus bazele învățământului superior medical clujean. În perioada interbelică medicina clujeană a avut cea mai frumoasă și plină de rezultate perioadă.[judecată de valoare]

Alături de Ioan Goia, Iuliu Hațieganu a adunat la catedre specialiști excepționali ca Victor Papilian, Titu Vasiliu, Iacob Iacobovici, Constantin Ureche, Victor Babeș, Constantin Levaditi sau Emil Racoviță. În urma Dictatului de la Viena, clinicile clujene s-au mutat la Sibiu.

Profesorul Hațieganu, al cărui nume îl poartă astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie, a fost un exemplu rar.[judecată de valoare] Marele merit al lui Hațieganu, însă, este acela că a reușit să formeze un corp didactic excepțional care a dus mai departe până astăzi valoarea medicinii românești.[judecată de valoare] Personalitate puternică, a coagulat repede o echipă, care s-a trasformat într-un colectiv profesional de elită, atât la catedre cât și în clinici. Din fonduri proprii, colectă publică și bani de la ASTRA, Hațieganu a înființat între 1930-1932 la Cluj un parc destinat mișcării sportive a tinerilor. Parcul sportiv Iuliu Hațieganu, aflat pe malul Someșului și cu o suprafață de 25 ha, a fost dedicat memoriei unicului său copil, mort la numai 8 ani. În prezent poartă numele întemeietorului său.

 

Parcul sportiv Iuliu Hatieganu din Cluj Napoca (Parcul Universitatii Babes- Bolyai)

 

Articol de Florina Pop “Adevarul”

Iuliu Marius Haţieganu, fiul cunosctului medic Iuliu Haţieganu, a murit în 1928, la vârsta de 10 ani, fără ca vreun tratament să-l poată salva. „Mama a vrut să aducă un medic, dar tatăl era foarte afectat, cum el, care salvase atâtea vieţi, nu reuşeşte să-şi vindece propriul fiu”, afirmă istoricul Gheorghe Bodea.

Despre suferinţa şi gândurile doctorului a scris Florea Marin, medic de profesie, în monografia  dedicată reputatului profesor Iuliu Haţieganu. „Parcul sportiv s-a creat în amintirea micului şi bunului meu fiu Tuţu, copil bun şi cuminte, care, la vârsta de 10 ani a părăsit această lume, pământul ţării, pe care l-a iubit cu toată îngereasca putere a sufletului său”, se arată într-un fragment din monografie, potrivit istoricului Vasile Lechinţan. Ridicat de Iuliu Haţieganu şi studenţii său Haţieganu a plecat de la ideea filosofului Maeterlinck – „omagiul cel mai mare adus copiilor noştri dispăruţi este de a face pentru copiii altora tot ceea ce am fi făcut pentru al nostru” – şi s-a gândit să creeze un loc unde tinerii să se întâlnească cu drag. „A început astfel să investească mult suflet, timp, BANI pentru crearea unui parc sportiv, pornind de la premisa că apropierea de tineri este mai uşoară prin porţile fizicului”, afirmă Lechinţan. Imagini din parcul clujean „Iuliu Haţieganu“ Construcţia a început în 1931, la vest de Parcul Central, pe malul Someşului, pe o suprafaţă de aproape 30 de hectare. „Primăria i-a donat un teren, lângă Someş, iar medicul Haţieganu împreună cu studenţii a amenajat parcul, a plantat arbori care sunt unici în Europa. În memoria fiului său, doctorul a pus o cruce în parc, de care foarte puţini ştiu, dar a adus şi o bisericuţă de lemn, din Maramureş”, povesteşte Bodea. Biserica arsă În 1982, biserica unde studenţii se rugau, a ars. Au apărut mai multe supoziţii legate de ceea ce s-a întâmplat. Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, afirmă că se zvonea că focul ar fi fost pus de comunişti. Dacă unii, cum e inginerul Marian Lazăr (fost arhitect-şef al oraşului), sunt convinşi că focul a fost pus de comunişti fiindcă la fel făcuseră şi cu crucea de lemn de pe Cetăţuie, alţii consideră că incendiul ce a distrus biserica ar fi fost produs, din greşeală, din joaca unor copii. Medicul era încântat de modul în care s-a materializat ideea sa. Îi mărturisea prietenului Florin Marin că: „Am reuşit să construiesc cel mai frumos şi mai armonios parc sportiv din sud-estul Europei”. Spusele sale au fost întărite şi de premiu obţinut la Jocurile Olimpice din 1936, din Berlin.

Proiectul iniţial al parcului a fost premiat la „Expoziţia de arhitectură sportivă” de la Jocurile Olimpice din Berlin (1936) cu medalia de bronz. „Haţieganu crease unul dintre cele mai frumoase parcuri studenţeşti din Europa. Medicul plecase de la ideea că parcul va fi un loc unde clujenii să facă mişcare. „Haţieganu era promotorul sportului de masă, iar înscrisul de la intrarea în parc – Pro Patria est, ludere dum videmur (Este pentru patrie în timp ce pare că ne jucăm – n.r.)– arată clar cum gândea”, afirmă profesorul Radu Ardevan, din cadrul UBB. Însă pe lângă numeroasele terenuri pe care se putea practica orice sport, el a gândit parcul şi ca o “şcoală de exerciţii spirituale” – dovadă e existenţa bisericuţei şi a unei biblioteci. Doctorul Haţieganu considera că e de preferat ca nu 22 de oameni să joace şi 22.000 să fie spectatori, ci 22.000 să facă sport şi 22 să asiste.